Presupune îndepărtarea unui dinte sau rest dentar/radicular din gură. Există multiple situații care fac o extracție dentară necesară, în general sunt extraşi dinții care nu mai pot fi restaurați, fie din cauza unor carii dentare foarte extinse, a unor traumatisme, boli parodontale în general asociate cu dureri, inflamații sau infecții, fie dinți incluți sau semiincluşi (în general molarii de minte, dar nu numai), care nu au spațiul necesar să erupă și provoacă inflamații recurente ale gingiilor, fie în scop ortodontic, este vorba de dinți care dau înghesuiri și care trebuiesc extrași pentru a crea spațiul necesar, astfel încât restul dinților să poată fi îndreptați.
Extracția dentară este o intervenție relativ simplă, care se realizează de regulă cu ajutorul unei anestezii locale, care blochează durerea. Dificultatea extarcției o dau mai mulți factori, cum ar fi integritatea dintelui, forma dintelui și a rădăcinilor, poziția pe arcadă etc. În cazul dinților incluși, semiincluși sau a unor resturi radiculare ramase în os, poate fi necesară o abordare transalveolară, care presupune îndepărtarea gingiei și a osului care înconjoară dintele. După îndepărtarea dintelui se suturează gingia în scopul repoziționării și a unei vindecări corecte.
În funcție de dificultatea extracției, medicul oferă indicațiile și medicația necesară, în vederea unei vindecări rapide și fără complicații.
Chirurgia dentară se referă la un ansamblu de tratamente care presupun repararea și realizarea unor corecții la nivelul dinților, gingiilor și oaselor maxilare printr-o intervenție chirurgicală.
Deoarece formațiunile anatomice pe care se sprijină o proteză, își modifică caracteristicile o dată cu trecerea timpului, apar situații în care proteza trebuie readaptată la noul relief. Acest lucru se face printr-o căptușire a interiorului protezei, procedeu care se numește rebazare.
Reparație proteză / reparație schelet metalic cu sudură laser
În cazurile în care apar diferite fisuri sau rupturi la nivelul protezelor, acestea se pot repara, fără a fi necesară confecționarea unei proteze noi.
Presupune refacerea funcțiilor masticatorii, fonetice și fizionomice, deteriorate datorită unor edentații extinse, cu ajutorul unor sisteme amovibile (mobile).
Proteza parțială/totală acrilică
Este proteză clasică, varianta cea mai ieftină de protezare, care oferă însă și cele mai mici satisfacții din punct de vedere funcțional. (vezi cazul 13)
Protezele scheletate cu culisă/capsă/telescop
Sunt niște variante de protezare mai scumpe, oferă însă multiple avantaje, atât din punct de vedere funcțional, al stabilității cât și estetic. Protezele se ancorează pe dinții restanți, sau pe implante, cu ajutorul unor sisteme speciale culisă, capsă, telescop, telering, croset Ackers, etc. Alegerea sistemelor de ancorare se face în funcție de particularitățile cazului. (vezi cazurile 8,9)